Connect with us

Cum am trecut peste stările proaste din timpul sarcinii și cum văd despre depresia post-natală

ADELINA

Cum am trecut peste stările proaste din timpul sarcinii și cum văd despre depresia post-natală

Femeile sunt cele mai complexe ființe, sunt capabile de lucruri pe care nu ți le-ai fi putut imagina vreodată – luptătoare din fire și ambițioase, chiar și atunci când nu mai văd nicio cale de scăpare.

Bazat pe aceste caracteristici plus multe altele, Dumnezeu ne-a înzestrat cu puterea de a oferi viață – la propriu. Încă mă minunez de acest miracol. Și poate că vorbesc prea des despre el, însă este cel mai minunat lucru pe care îl putem face noi pe pământ. Poate și pentru că sunt o feministă convinsă și cred în puterea magică a femeii, mai mult decât în cea a unui bărbat. Și nu mă refer la puterea de ordin fizic, ci de alte dimensiuni.

Odată cu acest miracol vin și părțile mai puțin miraculoase, cum ar fi stările de anxietate, depresie, nervozitate sau pur și simplu indispoziție.
Orice femeie este predispusă acestor stări. Nu este ceva premeditat, ci pur și simplu, din cauza fluctuațiilor de hormoni noi în organism, femeia se poate confrunta cu stări ciudate. Unii oameni nu înțeleg aceste stări și o judecă aspru, iar alții o ajută să treacă peste, încercând să caute niște cauze exacte.

Prolactina, estrogenul, hormonul hcg, cortizonul, oxitocina, insulina, relaxina, dar și progesteronul sunt o parte dintre hormonii cu funcții importante în timpul sarcinii, dar și cei responsabili de stările tale de disconfort și nervozitate.

Am trecut și eu prin etape de genul, și nu am fost deloc surprinsă, avându-le deja în vizor, încă din primele luni. Cumva așteptam ca aceșți hormoni să-și facă apariția și să le găsesc un antidot. Nu pot spune că am descoperit focul, însă gândirea pozitivă, alăturată unor băi cu sare și spumă, muzică linistitoare – lounge sau chillout, o ședință de masaj sau o coafură nouă, un make-up bine realizat, o băutură bună sau o carte preferată, o sesiune de shopping, m-au ajutat să depășesc într-o oarecare măsură senzațiile ciudate care probabil, dacă erau scăpate de sub control, m-ar fi dus într-o zona negativistă și încețoșată din care aș fi ieșit din ce în ce mai greu.

Desigur, acum nu putem învinovăți hormonii pentru fiecare mișcare a noastră, așa cum au tendința cei din jurul nostru, a gravidelor, să o facă. La prima stare de agitație auzeam “Hormonii sunt de vină!”. Poate că uneori erau, dar nu de fiecare dată. Totuși, cu toți hormonii la pachet, gravidele rămân realiste și conștiente. Nu este ca și cum le aruncă cineva brusc într-o stare de inconștiență și te aștepți să acționeze doar niște hormoni în două picioare cu niște cornițe, dornici să-ți dea ție bătăi de cap.

Revenind, vreau să vă mărturisesc că cea mai dificilă perioadă în care m-am confruntat cu aceste stări, a fost cea in care eram în lunile de început, atunci când m-am lovit deodată de multitudinea de transformări și încă nu aveam exercițiu de focusare pentru fiecare în parte.
Odată cu trecerea timpului m-am acomodat cu ele și am încercat să caut în interiorul meu starea de liniște de care aveam așa multă nevoie. În momentul de față încerc să-mi pregătesc psihicul pentru ceea ce urmează. Dacă va urma… E posibil să nu!

Depresia post-natală este supra-întâlnită în rândul femeilor, ba prin prisma faptului că nu se simt pregătite pentru a face față tuturor grijilor de mămici, ori se simt incapabile să aibă grijă de copilașii lor nou-născuți și se autocritică la nesfârșit, ori pur și simplu se simt extenuate după cele 9 luni în care au dus pe propriile picioare o sarcină mai mult sau mai puțîn grea iar acum, apogeul vine din faptul că trebuie să continue ce au început cu un grad ridicat de oboseală, lipsa timpului și un bebe cu multe nevoi.

Din câte am auzit, această depresie poate dura maxim 2 săptămâni, perioadă în care femeia are nevoie de susținerea celor din jur și de multă dragoste, astfel încât să se poată concentra pe ce are de făcut vis-a-vis de bebelușul ei. Desigur, sunt și oameni care nu înțeleg aceste aspecte și preferă să se îndepărteze de femeile care suferă de această depresie, pe motivul că “au devenit niște nebune-crizate” iar ei nu fac față acestei “provocări”.

Acei oameni se pot încadra în categoria “AȘA NU!”. Nu-i pot numi decât niște lași și delăsători fără limite. În speranța că voi, dragile mele, veți avea parte doar de oameni de încredere, loiali și săritori la nevoie, vă recomand să citiți cărți de dezvoltare personală, care vă vor ajuta psihicul să se dezvolte frumos și să fiți conștiente că toate aceste nemulțumiri și stări ciudate vor dispărea într-o clipă, la fel cum au și apărut.

Concentrați-vă atenția doar pe lucruri frumoase și bune. De fiecare dacă când simt că mă pierd, recurg la cel mai bun doctor: gândirea pozitivă. Face minuni în orice context. Nu încetați să vă ocupați de voi și aici nu mă refer la exterior, ci la ce este cel mai important, la interiorul vostru.

Mult succes și răbdare.

Continuați lectura
S-ar putea să-ți placă și...
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Urmărește-ne pe Facebook

Populare

Etichete

Sus