Connect with us

Astazi am raspuns intrebarilor si curiozitatilor voastre!

ADELINA

Astazi am raspuns intrebarilor si curiozitatilor voastre!

Salutare!

Astazi vreau sa va povestesc o treaba amuzanta si nu prea.
De cand am intrat in gasca mamicilor, lucru cel mai bun si frumos care mi s-a intamplat in viata, am avut parte de tot felul de episoade, care mi-au prezentat realitatea prin ochii altora. Unele mai amuzante, altele de a dreptul socante, unele din care am avut ce invata si altele care efectiv m-au facut sa-mi dau seama de cat de defectuasa este aceasta idee in mintea unor femei.

S-au implinit aproape 9 luni de cand am adus-o pe lume pe fetita mea, timp in care evident ca s-au petrecut multe. Ne aflam deja la 3 luni de la diversificare. Timpul trece cat ai clipi.
In toata aceasta perioada, am primit fel si fel de intrebari, carora n-am reusit sa le raspund, motiv pentru care am ales aceasta cale mai usoara pentru toata lumea.

Pentru a fi mai simplu, in cele ce urmeaza o sa fac un Q & A asa cum am mai facut si in trecut:

1. Internaut: “Postezi numai poze de la sala, evenimente, saloane, sedinte foto. E clar ca nu stai cu copilul tau, ca altfel vedeam mai multe poze cu fetita. Pe Facebook-ul sau Instagram-ul tau sunt 90% poze cu tine si 10% cu copilul. Daca stateai cu ea postai.”
Ade: Draga mea, imi dau seama ca aceste retele de socializare aduc multe beneficii in viata noastra, insa din pacate distorsioneaza realmente viziunea oamenilor despre calitatea umana si activitatile din viata fiecaruia. Pe langa tot ceea ce desfasor in mediul online, si, ce-i drept, arat multe din viata mea celor care ma urmaresc si ma admira, mai am nevoie de timp si pentru mine si cei dragi mie, lucru care nu este intotdeauna facut public pentru ca in ceea ce ma priveste sunt singura care poate decide in privinta postarilor pe conturile pe care le gestionez si imi apartin. Timpul pe care il petrec cu copilul meu este unul pretios si nu vreau sa il folosesc in lupta de a demonstra ceva cuiva pe internet sau in presa. Nu mi-ar ajuta la absolut nimic sa fac aceasta chestiune absurda. Este vorba de legatura noastra divina, si iubirea cu care ne-a inzestrat Dumnezeu. Nu o sa-mi folosesc niciodata copilul pentru a arata cuiva, care imi este apropiat sau nu, devotamentul meu in rol de mama. Nu ma intereseaza catusi de putin sa fac asta si nici nu caut sa arat ceva cuiva in afara de zambetele largi ale micutei mele, pe care le postez rareori pentru ca asa doresc, doar pentru a le insenina ziua si altor oameni care empatizeaza cu astfel de bucurii. Pe langa acest fapt, postarile mele nu intruchipeaza absolut toate actiunile pe care le am de-a lungul celor 24 de h cat tine o zi. Desi pare de necrezut, am si eu nevoie de putina intimitate, ca doar sunt un om normal, pe langa toate aparitiile publice. Stiu, in general oamenii nu pot intelege asta, dar am si o viata dincolo de Social Media si mi-ar placea ca cei care ma privesc sa inteleaga asta. Cum sunt eu mama pentru copilul meu, chiar ma priveste in totalitate, asa cum se intampla si in viata unei femei care nu se prezinta in spatiul public. Desi petrec timp pe aceste retele de socializare, am si eu viata mea pe care trebuie sa mi-o traiesc, fara asistenta.

2. Internaut: “Ai o armata de bone. Nu stii tu ce inseamna sa fii mama. Ai facut un copil si n-ai grija de el. Il lasi acasa si pleci.”
Ade: Recunosc ca ma intalnesc des cu acest comentariu stupid si deplasat.
Unele femei au impresia ca daca un copil vine in viata ta, din momentul acela trebuie sa iti pui baticul pe cap, cratita in mana si adio viata. Stop munca, stop ingrijire personala, stop socializare, stop distractii, stop fericire, oprim planeta si a ei rotatie. Pe mine ma sperie cum ajung aceste femei la o asa gandire intunecata si plina de ura, negativista si bolnavicioasa, cand ele tocmai au devenit mame ale unor fiinte care emana puritate si bunatate prin toti porii si pentru care ar trebui sa fie cel mai bun exemplu din lume. Stau si fac calcule peste calcule sa pot intelege cum ajung aceste mame sa se transforme in niste fiinte care se rezuma doar la a exista si fiecare zi o transforma intr-o noua ocazie sa vada pisica moarta din gradina vecinului, cand de fapt nici nu exista la propriu. Toate femeile care au un copil sunt mame pentru ca asa a ales Dumnezeu, nu pentru ca le denumim noi asa din plictiseala. Nu este un titlu pe care il capeti in urma participarii la un concurs, ci este ceva dat de sus. Ele au fost pregatite sa devina mame si acest statut este unul pe care nu ti-l poate lua nimeni cu toate eforturile din lume si cu toate rautatile la un loc. Nu te decade nimeni din acest drept. Punct!
Ideea de a avea o bona, care este, de altfel, marea controversa a natiunii (de ce? n-am sa inteleg vreodata) chiar este departe de noi in acest moment al vietii. Nu avem bona si nici nu cautam. Avem ajutorul bunicilor, un lucru firesc si normal, ceea ce ne face norocosi si binecuvantati. Bunicii sunt cea mai placuta prezenta pentru sufletul si copilaria unui bebelus. Eu m-as bucura si astazi de bunici, insa din pacate nu mai sunt printre noi.
Si eu si sotul meu am crescut la bunici si stim cat de frumoasa ne faceau viata in fiecare zi cu tot ce le era la indemana sau prin simplu fapt ca ne mangaiau pe crestet inainte sa adormim sau ne citeau o poveste. Ajutorul lor este o minune de care ne putem bucura, astfel, noi ca parinti sa putem sa muncim pentru viitorul copilului nostru si pentru bunastarea familiei. Eu, ca mama, nu ma lamentez si nu este scopul meu in viata sa devin o femeie care-si asteapta barbatul acasa ca sa aduca paine si sa-mi dea bani de benzina sau altele. Sunt femeia care traieste din banii castigati pentru care munceste de dimineata pana seara. Am nopti nedormite de cel putin 4 luni. Ma trezesc dimineata si stau cat imi permite timpul cu Zeny, apoi ma imbrac si plec pentru a onora contractele si intalnirile profesionale, ma intorc acasa si stau cu copilul. Sunt zile in care nu plec deloc sau zile in care uit si sa mananc din cauza treburilor pe care le am. Zilnic o iau de la capat cu oboseala, stres, responsabilitati si lucruri care necesita multa implicare. Evident ca pentru a face fata vietii profesionale avem nevoie de un ajutor acasa, ca doar n-o sa stau in varful patului cu castronul de seminte in brate uitandu-ma la ce cuceriri au mai facut Jose Armando si Marimar. Pentru cele 5-6 uneori chiar 8 ore pe care le petrecem departe de casa, cu diverse responsabilitati, e nevoie de cineva de incredere care sa stea cu bebelusul.

Si daca nu am avea parte de ajutorul bunicilor, DA, am apela cu toata increderea la o bona. Nu vad unde ar fi marea problema ca nu vreau sa devin casnica si aleg sa gandesc in beneficiul copilului meu, gandindu-ma la un viitor stralucit in care sa nu-mi lipseasca nimic de pe masa si din viata. Copilul are nevoie de o mama independenta, pozitiva, cu visuri de realizat, cu idei de pus in practica, cu dorinta de evolutie si cu un spirit puternic. Nu de o prezenta neingrjjita, rautacioasa, frustrata, nervoasa, vesnic nemultumita si pusa pe cearta.
A avea un ajutor, chiar si o bona, nu te decade din acest rol de parinte nici macar pentru o secunda, iar daca esti genul care sta 3 ani lipita de copil – pentru ca asa trebuie in viziunea ta si a vecinilor care isi dau cu parerea despre viata ta – sa stii ca asta nu te face mama demna de o statuie. Este strict alegerea proprie. Fiecare parinte isi creste copilul dupa cum considera de cuviinta pentru ca ATENTIE, copilul nu apartine tuturor si parintii lui nu au nevoie de permisiunea poporului pentru modul in care aleg sa isi desfasoare rolul de mama sau de tata. Copilul apartine doar familiei. Atat. Este o treaba atat de personala si unica. Nimeni nu isi poate da cu parerea despre ce e bine si ce e rau in familia ta.
Asadar, ceea ce alegem noi sa aratam lumii in general, poate ca reprezinta 50% din ceea ce insemnam noi in esenta, sau din ceea ce facem cu vietile noastre. Si chiar daca ne-am dori sa aratam 100%, tot n-am reusi, pentru ca un ecran nu va avea niciodata capacitatea de a arata sau a transmite calitatea umana a unei persoane si nici secunda cu secunda din viata fiecarui om.
Si ca sa termin ideea acestui raspuns, va spun cu mana pe inima ca nu-mi este rusine ca muncesc si sa am un ajutor in cresterea copilului. Rusine mi-ar fi abia atunci cand eu n-as face altceva decat sa stau sa arunc cu rautate si sa nu fac nimic pentru independenta mea si a familiei mele. Si unde mai pui ca tot cele care stau toata ziua pe internet si nu fac altceva, blameaza mamele carora le pasa cu adevarat de veniturile si traiul familiei lor.
Asadar, dragi mamici care beneficiati deja de orice ajutor in cresterea copilului vostru, fiti mandre ca nu ati renuntat la viata si la munca voastra. Munca va organizeaza viata, mentalul si va educa. Numai un om needucat sau limitat poate judeca un altul pentru ca depune un efort de a se sustine financiar de unul singur. Asta va face niste mamici responsabile si puternice, demne de respect, pentru ca va straduiti sa va indepliniti si rolul de mamica si cel de femeie independenta, indiferent care este balanta pe care voi sunteti singurele care trebuie sa o stabiliti. Copiii nostri au nevoie de un exemplu bun, de o mama ingrijita, dornica de evolutie, cunoastere, vesela, pozitiva, hotarata si respnsabila. La fel si partenerii nostri de viata, de sotii/iubite cu un psihic sanatos si o viata in armonie alaturi. Viitorul copiilor nostri nu depinde doar de unul dintre parinti, ci de ambii.
Aparte de categoria femeilor care sunt mame mai interesate de viata altora decat de a lor, exista si mamici care nu dispun de niciun ajutor si isi cresc singure copiii din diverse motive pe care le putem enumera intr-un alt articol pe larg in viitor. Din motive serioase, probleme de sanatate, lipsa parintilor sau a unui partener de viata, ele sunt nevoite sa aiba singure grija de ele si copiii lor, iar acestea sunt cazuri nefericite si triste. Pentru ca ne putem imagina cat de greu este atunci cand ele sunt nevoite sa fie si mama si tata pentru copiii lor. Au toata compasiunea si dragostea mea.
Subliniez faptul ca atunci cand devii mama, ultimul lucru pe care ar trebui sa-l faci este sa judeci alte mame si modul in care isi cresc copiii. Niciodata nu vei sti totul despre sacrificiile pe care alte mame le fac si la ce renunta pentru a face fata. Nu sunt adepta grupurilor de mamici pentru ca nu am nevoie de sfatul unui om care nu stie ce se intampla in viata mea. Asa aleg eu sa traiesc sanatos si dupa propriile decizii si dorinte, nu dupa cum imi “recomanda” altii. Si este al naibii de bine sa-ti vezi de treaba ta.

3. Internaut: “Din ce iti castigi banii, ca tu doar te plimbi si n-ai nicio grija”.
Ade: Oh, ce parere gresita. Oarecum pot intelege pentru ca, dupa cum am spus mai sus, n-ai cum sa cunosti un om doar prin intermediul retelelor de socializare.
Cu drag va povestesc aici, pe scurt, ceea ce ma ajuta sa ma intretin si sa-mi ofer o viata fara lipsuri, si pe langa asta sa ajut si oameni care au nevoie de ajutorul meu financiar sau de alta natura.
Jobul meu zilnic este cel de antreprenor si ma ocup de promovarea brandurilor cu care am contract si care imi solicita acest serviciu. Si nu sunt branduri de neglijat, ci sunt marci foarte cunoscute si serioase, romanesti sau internationale precum Calzedonia si Intimissimi, dar nu numai, a caror imagine am fost. Prezint diverse evenimente pentru care sunt solicitata. Detin acest blog, care la inceput a fost o revista online si unde scriu articole, dar si un magazin de imbracaminte pentru care uneori creez modele de la zero puse spre vanzare 👉🏽 www.byeda.ro.
In trecut am prezentat 3 emisiuni de succes pe durata a 9 ani, timp in care am lucrat in Televiziune, dar am si participat la alte zeci de emisiuni. Am ales mediul online ca sursa principala de venit de aproximativ 4 ani pentru ca, spre norocul meu, castig de 3 ori mai bine decat in televiziune si pentru ca mi-am dorit ceva al meu, dar in acelasi timp as reveni cu placere la carma unei emisiuni intr-un viitor apropiat.
Asadar, dragii mei, viata nu este deloc asa cum se prezinta in poze. Pentru un trai bun muncesc de cum ma trezesc si poate uneori nici nu dorm 6-7 ore pe noapte. Activitatea mea antreprenoriala presupune o munca permanenta. Creierul meu nu are timp de relax. Nu beneficiez de luxul de a avea timp liber pentru ca nu exista program fix in acest job. Sunt intr-o continua rotatie a informatiilor si cerintelor. Creierul meu nu se odihneste niciodata. Nici macar cand dorm. Gandesc campanii de la zero si noi idei de marketing. La finalul lunii am facturi serioase de platit si un copil de crescut, iar asta nu ma lasa nicio clipa sa lenevesc. Platesc impozite ca si voi si sunt la fel de indignata cand se fac nedreptati, dar datorita firii mele impaciuitoare si linistite, aleg sa-mi vad de treaba si sa nu deranjez pe nimeni cu nimic, lucru care m-a ajutat extrem de mult in viata si pe care il recomand tuturor.
Da, platesc gazele, gunoiul, intretinerea, contabil, rate, agentii si tot asa. Desi din afara nu las sa se vada unele lucruri, sunt o femeie matura si responsabila, dar si cu multe griji, iar viata mea nu se rezuma doar la vacante si pantofi cu toc. Viata mea ma consuma 24h/24. Oamenii care ma cunosc imi spun deseori ca n-ar putea face fata presiunii si activitatilor mele. Asa ca nu intotdeauna ceea ce se vede din afara este imaginea completa a ceea ce se intampla in interior.

Va pup, prieteni!
Revin curand cu alte articole!

Sarbatori Pascale Fericite si pline de dragoste alaturi de cei dragi! ♥️

Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sus